Traditiile invatamantului de stiinta si ingineria materialelor sunt strans legate de aparitia si dezvoltarea metalurgiei pe teritoriul tarii noastre, la inceput in forma arhaica (epoca fierului, epoca bronzului) si apoi in structura clasica, moderna (dupa anul 1729).
Dezvoltarea prelucrarii materialelor metalice, ceramice, carbonice s-a concretizat in punerea in functiune a numeroase uzine si combinate raspandite pe intreg teritoriul tarii care produc semifabricate si piese destinate industriilor de varf: microelectronica, energetica nucleara, automatica, aeronautica, robotica, transporturi modernizate.
Primele diplome de ingineri in metalurgie au fost acordate in deceniul al III-lea al secolului XX, ca urmare a infiintarii sectiei de Mine si Metalurgie, in cadrul Scolii Politehnice din Bucuresti iar prima diploma de doctor inginer in Metalurgie a fost acordata unui inginer american, conducator de teza fiind academicianul Traian Negrescu.